Despre Mihaela Sinn, cabinet individual de psihologie x
Sunt un psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală, o alegere pe care am făcut-o din dorința de a ajuta profesionist OAMENII, într-o manieră organizată, pertinentă și bazată nu doar pe cunoaștere, ci și pe Marele meu Principiu al Umanității: Suntem cu toții Oameni, în conexiune, într-un Univers interesant și provocator numit VIAȚĂ! Este opțional A AJUTA deși este la îndemână, este util A ASCULTA deși nu întotdeauna înseamnă înțelegere, este vital A COMUNICA deși nu învățăm din timp să facem asta sănătos pentru noi și cei din jurul nostru.
Am convingerea că munca și dezvoltarea fiecărui profesionist al acestui domeniu important, al psihologiei — psihoterapeut, clinician și profesor — contribuie permanent la consolidarea contribuției pentru sănătatea psihologică a oamenilor, în plan individual și colectiv.
De ce psihoterapeut?
Pentru că este o alegere conștientă bazată pe aspecte, valori, convingeri, cunoaștere și experiență, bucuria de a contribui acolo unde este nevoie și deschidere. Cum mereu spun, este o profesie cu valoare adăugată pentru Oameni.
Afilieri profesionale
Sunt membru al Colegiului Psihologilor din România (cod RUP 14014), membru al Asociației de Hipnoterapie și Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală (AHPCC) și membru al Schema Therapy Society (ISST).
Istoria terapiei cognitiv-comportamentale
Psihoterapia cognitiv-comportamentală este recunoscută în toată lumea și are o bază științifică actualizată continuu. Istoria terapiei cognitiv-comportamentale relevă câteva etape evolutive proprii, și anume:
- Prima etapă, începând cu anii 1940, se concretizează prin terapia comportamentală, ca alternativă la terapia psihanalitică.
- A doua etapă, începând cu anii 1960, se concretizează prin terapia cognitiv-comportamentală de bază.
- A treia etapă, începând cu anii 1990, se concretizează prin câteva tipuri de terapii, prezentate succint astfel:
- Schema-Therapy (ST) – o formă inovativă și integrativă care pune accent pe explorarea originilor din copilărie și adolescență a problemelor psihologice;
- DBT – Dialectical Behavior Therapy – combină tehnici terapeutice cognitiv-comportamentale și conștientizarea de tip mindfulness;
- FAP – Functional Analytic Therapy – este o formă de terapie cognitiv-comportamentală construită pentru a ajuta specific în cazuri de depresii și PTSD;
- MBCT – Mindfulness Based Cognitive Therapy – este o formă de terapie cognitiv-comportamentală construită pentru a preveni revenirea stărilor de depresie în cazuri de depresii majore (MDD);
- IBCT – Integrative Behavioral Couples Therapy – este o formă de terapie cognitiv-comportamentală construită pentru a trata problematica uzuală a cuplului;
- ACT – Acceptance and Commitment Therapy – este o formă de terapie cognitiv-comportamentală construită pentru a favoriza creșterea flexibilității psihologice;
- și următoarele…
De ce ar apela cineva la psihoterapie?
Poate că se regăsește într-o perioadă acută, o criză psihologică; poate că trece printr-o situație atât de provocatoare încât simte nevoia de a fi susținut, de a fi ghidat; poate că revine un aspect nedorit în ciuda eforturilor, demersurilor anterioare; poate că nu a reușit să își atingă un potențial dorit sau un obiectiv dorit; poate că starea generală este marcată de emoții negative pregnante; poate că pur și simplu vrea să se înțeleagă și să se cunoască mai bine…
Psihoterapeutul — un aliat, nu un prieten
Psihoterapeutul nu este un prieten, ci face echipă cu clientul: este un aliat care poate înțelege, care ascultă și vorbește, poate fi alături necondiționat, poate explica, poate ajuta proporțional cu deschiderea clientului, poate readuce aminte aspectele pozitive, resursele, valorile, obiectivele, poate evidenția atât aspectele pozitive, cât și cele nebenefice, care nu judecă, nu etichetează, nu critică.
